Sari la conținut

Listă de rectori ai universităților din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Listă de rectori)

Rectorul este conducătorul unei instituții de învățământ superior. Aceasta este o listă a rectorilor unor instituții de învățământ superior din România.

Rectorii Universității din București[modificare | modificare sursă]

Rectorii Universității Politehnica din București[modificare | modificare sursă]

Rectorii Universității din Iași[modificare | modificare sursă]

Rectorii Universității Babeș-Bolyai[6][modificare | modificare sursă]

  • Antonio Possevino (1533-1611), cleric catolic, teolog și legat pontifical, organizatorul Seminarului Pontifical și Regal din Cluj.[7]
  • Jakobus Wujek (1541-1597), cleric catolic, primul rector al Colegiului Major Iezuit din Cluj.[7]
  • Berde Áron (1819-1892), meteorolog, jurist, economist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, primul rector al Universității Regale Maghiare din Cluj (1872-1873)[8].
  • Schulek Vilmos (1843-1905), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1873 - apr. 1874)[8].
  • Machik Béla (1839-1879), medic, rector (apr. 1874 - iunie 1874).[8]
  • Finály Henrik (1825-1898), filolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1874-1875)[8].
  • Entz Géza (1842-1919), zoolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1875-1876)[8].
  • Groisz Gusztáv (1840-1899), jurist, rector (1876-1877)[8].
  • Genersich Antal (1842-1918), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1877-1878)[8].
  • Imre Sándor (1820-1900), lingvist, folclorist, istoric literar, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1878-1879)[8].
  • Brassai Sámuel (1800-1897), lingvist, filosof, matematician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1879-1880)[8].
  • Haller Károly (1836-1911), jurist, rector (1880-1881). Primar al Clujului (1884-1886)[8].
  • Ajtai Kovách Sándor (1845-1917), medic, rector (1881-1882)[8].
  • Szabó Károly (1824-1890), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1882-1883)[8].
  • Abt Antal (1828-1902), fizician, rector (1883-1884)[8].
  • Csiky Viktor (1839-1924), jurist, rector (1884-1885)[8].
  • Maizner János (1828-1902), medic, rector (1885-1886)[8].
  • Szamosi János (1840-1909), filolog, pedagog, rector (1886-1887).[8]
  • Kanitz Ágost (1843-1896), botanist, membru al Academiei Maghiare de Științe, membru corespondent al Academiei Române, rector (1887-1888)[8].
  • Kolosváry Sándor (1840-1922), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1888-1889)[8].
  • Klug Nándor (1845-1909), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1889-1890)[8].
  • Szász Béla (1840-1898), filolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1890-1891)[8].
  • Koch Antal (1843-1927), geolog, mineralog, paleontolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1891-1892)[8].
  • Óvári Kelemen (1844-1925), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1892-1893)[8].
  • Brandt József (1838-1912), medic, rector (1893-1894)[8].
  • Meltzl Hugó (1846-1908), istoric literar, rector (1894-1895)[8].
  • Martin Lajos (1827-1897), matematician, pionier al aeronauticii, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1895-1896)[8].
  • Farkas Lajos (1841-1921), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1896-1897)[8].
  • Lechner Károly (1850-1922), medic, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1897-1898)[8].
  • Terner Adolf (1835-1918), geograf, rector (1898-1899)[8].
  • Fabinyi Rudolf (1849-1920), chimist, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1899-1900)[8].
  • Vályi Gábor (1844-1926), jurist, statistician, rector (1900-1901)[8].
  • Lőte József (1856-1938), medic, rector (1901-1902)[8].
  • Schilling Lajos (1854-1921), istoric, rector (1902-1903).[8]
  • Apáthy István (1863-1922), zoolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1903-1904)[8].
  • Kiss Mór (1857-1945), jurist, rector (1904-1905)[8].
  • Szabó Dénes (1856-1918), medic, rector (1905-1906).[8]
  • Moldován Gergely (1845-1930), filolog, folclorist, rector (1906-1907).[8]
  • Farkas Gyula (1847-1930), matematician, fizician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1907-1908).[8]
  • Jancsó György (1853-1911), jurist, rector (1908-1909)[8].
  • Udránszky László (1862-1914), medic, fiziolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1909-1910)[8].
  • Szádeczky-Kardoss Lajos (1859-1935), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1910-1911)[8].
  • Szádeczky-Kardoss Gyula (1860-1935), geolog, mineralog, rector (1911-1912)[8].
  • Kosutány Ignác (1851-1940), jurist, rector (1912-1913)[8].
  • Kenyeres Balázs (1865-1940), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1913-1914).[8]
  • Márki Sándor (1853-1925), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1914-1915)[8].
  • Tangl Károly (1869-1940), fizician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1915-1916)[8].
  • Lukáts Adolf (1848-1924), jurist, rector (1916-1917)[8].
  • Rigler Gusztáv (1868-1930), medic, rector (1917-1918).[8]
  • Schneller István (1847-1939), pedagog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1918-1919)[8].
  • Sextil Pușcariu (1877-1948), lingvist, filolog, membru al Academiei Române, rector (1919-1920; 1940-1941)[9].
  • Vasile Dimitriu (1859-1928), jurist, rector (1920-1921)[9].
  • Dimitrie Călugăreanu (1868-1937), medic, membru corespondent al Academiei Române, rector (1921-1922).[9]
  • Iacob Iacobovici (1879-1959), fondatorul școlii românești de chirurgie din Transilvania, rector (1922-1923).[9]
  • Nicolae Bănescu (1878-1971), medic, membru al Academiei Române, rector (1923-1924)[9].
  • Camil Negrea (1882-1956), jurist, rector (1924-1925)[9].
  • Gheorghe Spacu (1883-1955), chimist, membru al Academiei Române, rector (1925-1926)[9].
  • Ioan Minea (1878-1941), medic, fondatorul școlii clujene de neurologie, rector (1926-1927)[9].
  • Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934), istoric literar, membru al Academiei Române, rector (1927-1928).[9]
  • Emil Hațieganu (1878-1959), jurist, om politic, membru de onoare al Academiei Române, rector (1928-1929)[9].
  • Emil Racoviță (1868-1947), biolog, speolog, membru și apoi președinte al Academiei Române, fondator al primului Institut de Speologie din lume, rector (1929-1930)[9].
  • Iuliu Hațieganu (1885-1959), fondatorul școlii clujene de medicină internă, membru al Academiei Române, rector (1930-1931; 1941-1944)[9].
  • Nicolae Drăganu (1884-1939), lingvist, filolog, primar al Clujului în perioada interbelică, rector (1931-1932)[9].
  • Florian Ștefănescu-Goangă (1881-1958), psiholog, membru corespondent al Academiei Române, rector (1932-1940).[9]
  • Alexandru Borza (1887-1971), botanist, cleric greco-catolic, rector, membru postmortem al Academiei Române (1944-1945)[9].
  • Bartók György (1882-1970), filosof, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1940-1941)[10].
  • Szentpétery Zsigmond (1880-1952), geolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1941-1942)[10].
  • Kovrig Béla (1900-1962), sociolog, om politic, rector (1942-1943)[10].
  • Buza László (1885-1969), jurist, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1943-1944)[10].
  • Miskolczy Dezső (1894-1978), medic, neurolog, revoluționarul psihiatriei moderne, profesor universitar la Cluj și la Târgu Mureș, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1944-1945)[10].
  • Csőgör Lajos (1904-2003), medic, rector (1945-1948)[11].
  • Balogh Edgár (1906-1996), scriitor, publicist, rector (1948-1949)[11].
  • Nagy István (1904-1977), scriitor, membru al Academiei Române, rector (1950-1952)[10].
  • Bányai László (1907-1981), istoric, membru corespondent al Academiei Române, rector (1952-1956)[10].
  • Takács Lajos (1908-1982), jurist, om politic, rector (1956-1959)[10].
  • Emil Petrovici (1899-1968), lingvist, membru al Academiei Române, rector (1945-1951)[12].
  • Raluca Ripan (1894-1972), chimistă, membră titulară a Academiei Române, rector (1951-1956)[12].
  • Constantin Daicoviciu (1898-1973), arheolog, istoric, membru al Academiei Române, rector (1956-1968)[12].
  • Ștefan Pascu (1914-1998), istoric, membru al Academiei Române, rector (1968-1976)[12].
  • Ion Vlad (n. 1928), filolog, teoretician și critic literar, rector (1976-1984)[12].
  • Aurel Negucioiu (1930-2012), economist, rector (1984-1989)[12].
  • Ionel Haiduc, (n. 1937), chimist, președinte al Academiei Române, rector (1989-1993)[12].
  • Andrei Marga, (n. 1946), filosof, rector (1993-2004, 2008-2012)[12].
  • Nicolae Bocșan (1947-2016), istoric, rector (2004-2008)[12].
  • Ioan Aurel Pop, (n. 1955), istoric, președinte al Academiei Române, rector (2012-2020)[12].
  • Daniel David, (n. 1970), psiholog, rector din 2020[13].

Rectorii Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș[modificare | modificare sursă]

Rectorii Universității Politehnica Timișoara[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Universitatea din București (). „Galeria Rectorilor Universității din București”. Accesat în . 
  2. ^ Cristina Olivia Moldovan: Profesorul de filosofie Mircea Dumitru, noul rector al Universității din București, 16 decembrie 2011, Evenimentul zilei
  3. ^ „Marian Preda este noul rector al Universității din București”, HotNews.ro, , accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t Directorii și rectorii școlilor de inginerie, de la „Școala Academiceasca Pentru Știintele Filosoficești și Matematicești”, înființată în anul 1818, de Gheorghe Lazăr, la Universitatea „Politehnica” din București, pub.ro, accesat 2015-04-13
  5. ^ Consiliul de Administrație Arhivat în , la Wayback Machine., upb.ro, accesat 2015-04-13
  6. ^ De-a lungul timpului, instituția de învățământ superior din Cluj-Napoca, numită astăzi, Universitatea Babeș-Bolyai, a fost cunoscută sub diverse denumiri: Colegiul Major Iezuit (12 mai 1581-1605); Universitatea Regală Maghiară „Francisc Iosif” (1872-1919); Universitatea din Cluj - neoficial i s-a spus Universitatea „Daciei Superioare” (1919-1927); Universitatea „Regele Ferdinand I” (1927-1948); Universitatea de Științe Regală Maghiară „Francisc Iosif” (1940-1945); Universitatea „Victor Babeș” (1948-1959); Universitatea Maghiară „Bolyai” (1945-1959). Între 1945-1959 universitățile „Victor Babeș” și „Bolyai” au funcționat în paralel; 1959 – după unificarea celor două universități a rezultat Universitatea „Babeș-Bolyai”.
  7. ^ a b SZÖGI, László, VARGA, Júlia, (). A Szegedi Tudományegyetem és elődei története. Rész 1: A Báthory-egyetemtől a Kolozsvári Tudományegyetemig: 1581-1872 (Istoria Universității din Seghedin și a predecesorilor ei. Prima parte: De la Universitatea Báthory până la Universitatea de Științe din Cluj, 1581-1872). 
  8. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av MÁRKI, Sándor (). A M[agyar] K[irályi] Ferenc József Tudományegyetem története 1872-1922 (Istoria Universității de Științe Regale Maghiare Francisc Iosif, 1872-1922). 
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Ghitta, Ovidiu (). Istoria Universității „Babeș-Bolyai”. 
  10. ^ a b c d e f g h GAÁL, György (). Egyetem a Farkas utcában: a kolozsvári Ferenc József Tudományegyetem előzményei, korszakai és vonzatai (Universitate în strada Lupilor: istoria, perioadele de dezvoltare și implicațiile Universității Francisc Iosif din Cluj). 
  11. ^ a b LÁZOK, János (red) (). Erdély magyar egyeteme: 1944-1949 (Universitatea maghiară a Transilvaniei între 1944 și 1949). 
  12. ^ a b c d e f g h i j Nicoară, Mihai Teodor (). Rectorii Universității din Cluj (1919-2013). 
  13. ^ „UBB Rector's Office”. Accesat în . 
  14. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r Coleta de Sabata, Ioan Munteanu - Remember: Profesori ai Școlii Politehnice Timișorene, Timișoara: Editura Helicon, 1993, ISBN 973-9133-44-4, p. 4
  15. ^ Viorel Șerban este noul rector al Politehnicii Arhivat în , la Wayback Machine., renasterea.ro, 23 februarie 2012, accesat 2012-03-29
  16. ^ a b Florin Drăgan este noul rector al Universității Politehnica, renasterea.ro, 22 ianuarie 2020, accesat 2020-01-22

Vezi și[modificare | modificare sursă]