Anders Johan Lexell

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anders Johan Lexell
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Åbo, Suedia[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus[7][6] Modificați la Wikidata
PărințiJonas Lexell[*][[Jonas Lexell (Swedish-Finnish goldsmith, jeweler and politician)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom
matematician
fizician
cadru didactic universitar[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuSuedia
Rusia  Modificați la Wikidata
Alma materTurun akatemia[*][[Turun akatemia (former university in Turku, Finland)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieAcademia de Științe din Sankt Petersburg[*]​
Universitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
Influențat deLeonhard Euler  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Silueta lui Anders Johan Lexell.

Anders Johan Lexell (24 decembrie 1740 – 11 decembrie 1784) a fost un astronom și matematician suedezo- (finlandezo)-rus. În Rusia, el este cunoscut sub numele de Andrei Ivanovici Leksel (Андрей Иванович Лексель). Numele său este ortografiat uneori Anders Johann Lexell sau încă Johann Anders Lexell.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Disquisitio de investiganda vera quantitate

A emigrat în Rusia și a devenit prietenul lui Euler și al elevului său, Nicolas Fuss, cu care a colaborat la studierea triunghiurilor sferice. I se datorează studiul mișcării cometelor și îndeosebi calculul orbitei cometei D/1770 L1 (Lexell), care a fost, ca urmare, denumită în onoarea sa, deși fusese descoperită de Charles Messier. Această cometă a fost cea care a trecut cel mai aproape de Pământ în întreaga istorie cunoscută a cometelor (deși unii asteroizi au trecut mai aproape) făcând din ea primul obiect din apropierea Pământului recenzat; distanța exactă nu este cunoscută, însă a fost estimată de ordinul a 3 milioane de kilometri. Lexell a arătat că obiectul cosmic respectiv a avut un periheliu larg până când l-a întâlnit pe Jupiter în 1767. Lexell a prezis că, după o întâlnire mai apropiată (2 revoluții mai târziu), în 1779, cometa va fi expulzată din Sistemul Solar interior.

Lexell a fost primul care a calculat orbita lui Uranus după descoperirea sa și a realizat după orbita acestuia că era vorba, mai degrabă, de o planetă decât de o cometă. Mai mult, a găsit că Uranus era perturbat și a dedus existența unei alte planete (eventual Neptun), deși poziția acestuia nu fusese calculată până la Urbain Le Verrier. În sfârșit, i se datorează o teoremă relativă la liniile trigonometrice în triunghiurile sferice, prelungindu-le pe cele ale lui François Viète[8] și care dă locul geometric al vârfurilor triunghiurilor sferice având aceeași arie și aceeași bază.

Asteroidul 2004 Lexell, descoperit de N.S. Cernîh[9], la 22 septembrie 1973, a fost denumit în onoarea sa.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b Anders Johan Lexell (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  3. ^ Andreas Johann Lexell, Erik-Amburger-Datenbank 
  4. ^ Anders Johann Lexell, www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  5. ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  7. ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ fr M. Chasles Mémoires sur les questions proposées par l'Académie royale des de sciences et belles-lettres de Bruxelles p.328
  9. ^ Nikolai Cernîh (1931–2004) a fost un astronom rus sovietic.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anders_Johan_Lexell&oldid=15585698