Discuție:Lista episcopilor romano-catolici ai Transilvaniei

Domnule M. Andrei,

Ti-aş rămâne recunoscător daca ai avea bunăvoinţa să indici şi bibliografia de referinţă cu privire la "Lista episcopilor romano-catolici ai Transilvaniei". Lista are o importanţă istorică deosebită pentru Transilvania, iar indicarea bibliografiei, dacă nu a izvoarelor istorice, este strict necesară.

R. Heitel a descoperit în urmă cu câteva decenii aşa-numita "biserica I" romano-catolică de la Alba - predecesoarea viitoarei "catedrale I" din localitate -,pe care a datat-o post 1018. Această clădire a aparţinut, probabil episcopiei misionare. Acum, constat că primul episcop şi anume Buldus a funcţionat deja din anul 1009!?

Synd

Dragă Synd, am preluat lista de pe wikipedia germană. În peisajul românesc apare o listă similară pe pagina Arhiepiscopiei RC de Alba Iulia, din păcate doar în limba maghiară: http://www.hhrf.org/gyrke/tortenet_puspokok.html. În privinţa anului înfiinţării ştiu că în 1009 episcopul de Ostia (lângă Roma) a fost însărcinat să fixeze întinderea teritoriului canonic al episcopiei de Alba Iulia, de aceea anul respectiv este considerat anul întemeierii episcopiei. Desigur că până la funcţionarea propriu-zisă vor fi trecut câţiva ani. Cred că nu trebuie să ne cramponăm prea tare dacă este 1009 sau 1040, mai ales că anul 1009 este considerat în mod tradiţional ca anul fundării episcopiei. De altfel data naşterii unei episcopii este aceea în care Sfântul Scaun o înfiinţează, în cazul nostru prin delimitarea teritoriului canonic al noii episcopii în mod distinct de cel al episcopiei de Strigonium (Esztergom, Gran). Îmi este cunoscut amănuntul că la începutul încreştinării Ungariei erau prezenţi pe tritoriul ei numeroşi misionari greci (trimişi de Bizanţ), însă acesta nu schimbă faptul instituţionalizării creştinismului pe linie occidentală în Ungaria, adică prin intermediul Bisericii Romei. --Mihai Andrei 27 iulie 2006 21:07 (EEST)

Domnule M. Andrei,

Îţi mulţumesc pentru promptitudinea răspunsului. Permite-mi, te rog, în continuare câteva observaţii cu privire la lista aflată în discuţie, respectiv la primii doi "episcopi", şi la răspunsul dumitale:

1. Continui să cred, în pofida unor numeroase contraargumente, că istoria este o ştiinţă, care, în esenţă, se bazează pe izvoare istorice. Dacă dorim să respectăm statutul istoriei ca ştiinţă, atunci suntem obligaţi să apelăm permanent la izvoare şi să acordăm respectul cuvenit cifrelor.

2. Izvoarele istoriei Ungariei arpadiene sunt bine cunoscute. Cu câţiva ani înaintea decesului său, regretatul Györffy György a reuşit să publice un impresionant volum de documente intitulat: Diplomata Hungariae antiquissima. Accedunt epistolae et acta ad historiam Hungariae pertinentia, vol. I, Budapest, 1992. Acest volum conţine toate documentele cu privire la istoria Ungariei între anii 1000-1131. Îl am în faţa mea, pe masa mea de lucru. Ei bine, acest Buldus, Buldi, Budli sau Szént Böd, probabil fost episcop de Eger (1009-1046), nu apare atestat în izvoarele timpurii ale Ungariei arpadiene. Inutil să precizez că nici un cercetător serios, fie maghiar sau străin, nu l-a inclus vreodată în lista episcopilor romano-catolici ai Transilvaniei. Dacă cei care scriu la de. Wikipedia, dintr-un motiv sau altul, îşi permit acest "lux", aceasta este un aspect care nu ne priveşte pe noi, cei care scriem la ro. Wikepedia şi nici nu ne obligă să le preluăm "producţiile" lor. În consecinţă, punerea acestui personaj în capul listei episcopilor de Alba Transilvaniei este o eroare, care trebuie corectată.

3. Referitor la episcopul "Franco". El apare atestat documentar în anii 1071 şi 1081 în forma: "Francone episcopo Bellegradensis". Tocmai în acest interval de timp, trupele regelui maghiar Salomon (1063-1974) au ocupat Belgradul sârbesc, sediul episcopiei "Nandoralba" sau "Bellegrad" şi, foarte probabil, similar unor stări care se vor repeta şi în secolele următoare în cazul Bulgariei şi, iar, al Serbiei, au instalat ca episcop catolic, pe amintitul "Francone", în locul celui ortodox. Nu există nici un izvor istoric, scris sau de altă natură, care să ateste că acest Franco sau Francone ar fi fost episcopul de Alba Transilvaniei. Este adevărat, Mittelstrass, Bóna şi alţi, câţiva, istorici maghiari l-au "văzut" pe acest Francone episcop al Transilvaniei. Dar, acestea sunt simple interpretări. Marea majoritate a cercetătorilor, străini sau români, indiferent de poziţia lor faţă de disputele istoriografice privind istoria Transilvaniei, consideră, potrivit documentelor, că primul episcop al Transilvaniei, atestat documentar, a fost Simion (1106-1113).

4. Ceeace pare sigur, în stadiul actual al cunoştinţelor, este faptul că Alba Iulia, respectiv Bellegrad-ul sau Gyulafehérvár, s-a aflat în primii ani ai secolului al XI-lea în interiorul hotarelor regatului maghiar. Stefan I cel Sfânt a fondat în anul 1000 episcopia şi în anul 1001 arhiepiscopia de Strigoniu (Esztergom). În acelaşi interval de timp a fondat şi un număr de eparhii maghiare. Este posibil ca la Alba să fi fost fondată, cel puţin teoretic, aşa precum teoretice au rămas şi alte hotărâri ale primului rege creştin maghiar, o episcopie, care, prin natura împrejurărilor, a fost, timp de câteva decenii, misionară. Probabil este şi faptul că sediul primei episcopii misionare a fost ridicat abia după anul 1018 dacă nu mai târziu. Dacă acest scaun episcopal a fost ocupat şi cine a fost primul episcop misionar de Alba Transilvaniei sunt întrebări care, probabil, vor rămâne fără răspuns.

5. Tradiţia, pe care o invoci dumneata în sprijinul datelor prezentate, are desigur o importanţă majoră, mai ales atunci când ea corespunde datelor istorice sigure sau relativ sigure. În cazul de faţă, există o discrepanţă majoră între tradiţie şi informaţiile oferite de izvoarele scrise şi arheologice.

În consecinţă, consider că radierea grabnică a celor doi primi episcopi din lista în cauză se impune. Includerea celor doi "episcopi" în această listă corespunde, mai degrabă, unor dorinţi decât unor realităţi istorice.

Synd