Georgios Kleovoulos
| Georgios Kleovoulos | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1785  Plovdiv, Imperiul Otoman |
| Decedat | (43 de ani) Syros(d), Administrația descentralizată a Mării Egee(d), Grecia |
| Ocupație | om de știință |
Modifică date / text  | |
Georgios Kleovoulos (în greacă Γεώργιος Κλεόβουλος; n. c. 1785, Philippopolis – d. 28 iulie 1828, Syros) a fost un savant și pedagog grec de la începutul secolului al XIX-lea. El s-a născut în orașul Philippopolis (azi Plovdiv) din Imperiul Otoman. A fost un susținător al școlilor de predare reciprocă și unul dintre profesorii care au adus această metodă de predare în Grecia.[1] A predat la Iași, Odesa, Syros și Poros și a murit de pneumonie pe 28 iulie 1828 la Syros.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Kleovoulos s-a născut în jurul anului 1785, ca fiu al unui meșteșugar sărac. De la o vârstă fragedă a fost adoptat de către diaconul mitropolitului de Philippopolis, Makarios din Patmos, care l-a ajutat pe Kleovoulos să studieze la Școala Patmiada și apoi la Academia din Kydonies (Ayvalik).[2] Acolo a învățat de la oameni de știință renumiți ai vremii precum Benjamin din Lesbos și Grigorie din Kydonies.[3]
După ce și-a completat studiile a trăit timp de trei ani la Viena, unde a continuat să studieze și a predat cursuri de limba greacă. El a studiat, de asemenea, în Bavaria și mai târziu a vizitat Elveția, unde s-a familiarizat cu metodele de predare practicate de Johann Heinrich Pestalozzi și Philipp Emanuel von Fellenberg. Încântat de această metodă de predare, el a mers în Franța pentru a învăța cum să o aplice și după terminarea studiilor a devenit director școlii grecești din Iași[4] în Principatele Dunărene (1819-1821). Cei aproximativ 100 de elevi care au absolvit cursurile acelei școli s-au mutat apoi în Grecia, unde au aplicat aceeași metodă de predare.[3] Până în 1824 Kleovoulos a folosit această metoda de predare la o școală a comunității grecești din Odesa.[5]
În 1825 Kleovoulos a mers în insulele Ciclade din Grecia, unde izbucnise în 1821 Războiul de Independență al Greciei. Acolo, după eforturi zadarnice de a înființa școli de predare mutuală la Paros, Naxos și Tinos, s-a stabilit în Syros, unde a predat metoda de predare reciprocă pentru copiii refugiaților greci care și-au găsit adăpost pe insulă. În aprilie 1828, după o invitație din partea guvernatorului Greciei, Ioannis Kapodistrias, a fost numit director la Școala din Poros. Cu toate acestea, la scurt timp după aceea, s-a îmbolnăvit de pneumonie. S-a dus la Syros ca să-și ia familia și să se întoarcă la Poros, dar în același timp starea lui de sănătate s-a deteriorat și a murit pe 28 iulie.[5]
Opera[modificare | modificare sursă]
În 1820 Kleovoulos a scris un articol care a fost publicat în ziarul Hermes o Logios și a reprezentat unul dintre primele studii sistematice grecești despre metoda de predare reciprocă. În plus, el a lăsat note scrise de mână cu privire la interpretarea și aplicarea metodei, care au fost folosite de un număr mare de profesori greci chiar și după 1830, când o traducere greacă a manualului lui Louis Charles Sarazin a fost aprobată de către Administrația Școlilor Normale din Grecia.[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Perselis, p. 50.
- ^ el Konstantinos Chatzopoulos, «Ο Γεώργιος Κλεόβουλος και η Societe pour l’ensegneiment elementaire»
- ^ a b Γενική Εφημερίς της Ελλάδος. 25-08-1826.
- ^ Entangled Histories of the Balkans. vol. 1. National Ideologies and Language Policies, Brill, 2013, p. 184.
- ^ a b Perselis, p. 51
- ^ Perselis, pp. 50-53.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Περσελή, Εμμανουήλ Π. (2004). Εξουσία και Θρησκευτική Αγωγή στην Ελλάδα του 19ου αιώνα. Αθήνα: Εκδόσεις «Γρηγόρη».
