Idiolect
Idiolect este un termen utilizat în lingvistică, care desemnează ansamblul deprinderilor lingvistice ale unui individ, specifice unei perioade a existenței acestuia. Idiolectul se caracterizează prin mobilitate accentuată și printr-un puternic caracter individual.[1][2]
Prin extensie, idiolectul reprezintă ansamblul particularităților verbale ale unui vorbitor[3], respectiv structura unui idiom[4], așa cum apare la un vorbitor.[5]
Conceptul de idiolect, pentru desemnarea unui limbaj individual în vorbirea unei persoane, a fost propus de savantul englez B. Bloch.[6]
Umberto Eco folosește ca retraducere mai articulată a noțiunii de idiolect sintagma sinonimică de strategie textuală.[7]
În afară de variațiile de exprimare verbală de la un vorbitor la altul, termenul de idiolect desemnează și inventarul deprinderilor verbale ale unui individ într-o anumită perioadă a vieții sale. Se știe că aceeași persoană își schimbă de-a lungul vieții modul de a se exprima, adică utilizează idiolecte diferite.[8]
Suma constantelor idiolectelor formează o arie dialectală.[9]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Retorică și teoria argumentării
- ^ Constantinescu-Dobridor, Gheorghe (). „Sociolect”. Mic Dicționar de Terminologie Lingvistică. București: Editura Albatros. p. 235.
- ^ Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
- ^ idiom: Termen general care denumește o unitate lingvistică (limbă, dialect sau grai) DEX '98 (1998)
Sistem lingvistic cu structură și cu trăsături proprii, vorbit de un anumit grup etnic. NODEX (2002)
Mijloc de comunicare lingvistică cu o structură și individualități proprii; denumire generică pentru limbă, dialect, grai. DN (1986)
1. termen generic pentru limbă, dialect, subdialect sau grai. 2. (muz.) creație și interpretare proprii unei anumite zone folclorice. MDN (2000) - ^ Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
- ^ Usaci Doina: Dezvoltarea limbajului individual al studenților alolingvi în baza situației de discurs[nefuncțională]
- ^ Mărci ale insolitării fantastice în La țigănci de Mircea Eliade
- ^ Conf. Univ. Dr. Elena Abrudan: Comunicare vizuală, curs
- ^ Introducere în dialectologie
