Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Bine ați venit pe portalul dedicat participării Armatei României la acțiunile militare de după Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice și militare ale implicării României în aceste acțiuni.


modificare 

Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Citește mai mult ...
modificare 

Articole recomandate

modificare 

Bătălii și lupte

modificare 

Comandanți militari români

Șef al Marelui Cartier General

Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania

Comandanți de corpuri de armată

Comandanți de grupuri

Comandanți de divizii

Comandanți de brigăzi

modificare 

Unități militare române

Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, ianuarie 1919
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, 15 aprilie-1 mai 1919
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, iulie 1919

Comandamente

Corpuri de armată

Grupuri de diviziii

Divizii de infanterie

Divizii de cavalerie

Unități de aviație

modificare 

Corpuri de voluntari români

modificare 

Unități militare străine

modificare 

Armamente

Armament de infanterie

Arme de foc


Arme albe

Armament de artilerie

Artilerie de câmp


Aviația

Avioane
modificare 

Memoriale

modificare 

Ordine și decorații de război

modificare 

Imaginile războiului

modificare 

Articolul săptămânii

Hartă a zonei, din anul 1914

Revolta din Ținutul Sării (în maghiară A sóvidéki lázadás) a reprezentat o rebeliune armată a secuilor din depresiunea Praid-Sovata, aflați în arealul exploatărilor de sare din apropierea orașului Târgu Mureș (areal care corespunde zonei etnografice maghiare Sóvidék – în română Ținutul Sării). Aceasta s-a desfășurat în perioada 29 martie– într-o zonă controlată de către Armata României în numele Consiliului Dirigent, în perioada de asigurare de către trupele române, din punct de vedere militar, a liniei de demarcație din Transilvania.

Rebeliunea s-a declanșat ca efect al unei interpretări greșite a unei informații oficiale transmise în timpul perioadei de disfuncționalitate asociată cu depunerea jurământului de fidelitate față de statul român. Suplimentar, revoltații s-au bazat în mod eronat pe sprijinul militar al Diviziei Secuiești, sprijin pe care aceasta nu era capabilă să-l acorde.

Populația din zonă nu a reacționat unitar, ridicându-se împotriva ordinii existente doar un număr mic de sate, iar acestea au putut asigura, conform lui Szekeres Lukács Sándor, numai un număr de circa 200 de oameni înarmați. După etapa de început, în care jandarmii locali au fost copleșiți, intervenția trupelor regulate ale Regatului României a restabilit situația inițială.

Bilanțul final al evenimentelor a indicat ca efect al rebeliunii un total de 7 decese directe (4 insurgenți secui și 3 jandarmi români) și 12 decese indirecte (toți fiind civili secui). În temperarea exceselor revoltei, dar și ulterior, în normalizarea vieții locuitorilor zonei, l-a jucat pastorul reformat Ferenc Laár al bisericii reformate din Praid.

Citește mai mult ...
modificare 

Citatul zilei

Text gravat în amintirea Legiunii Române din Praga pe o placă omagială din bronz, amplasată în anul 1935 pe clădirea Comandamentului Militar din capitala Cehoslovaciei :

În această clădire s-a preluat imperiul cehoslovac, cu prețiosul concurs al soldaților români din armata poporului aliat.”

______Placă omagială, Praga, 1935
modificare 

Contextul strategic extern

modificare 

Personalități politice

modificare 

Guvernele

modificare 

Organizațiile

modificare 

Comandanți militari străini

modificare 

Știați că...

modificare 

Cronologie

modificare 

Viața în vreme de război

modificare 

Preliminarii

modificare 

Documente internaționale

modificare 

Contextul geopolitic

modificare 

Urmări

modificare 

Proiect Acțiunile militare postbelice (1918-1920)